Abordări bazate pe economia circulară în mediul construit (CABE)

A. DETALII PROIECT

Proiectul „Abordări bazate pe economia circulară în mediul construit – CABE” este finanțat de către Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, CNCS/CCCDI – UEFISCDI, număr proiect 120/2025, în cadrul Programului PN IV: Programul 5.8. - Cooperare europeană și internațională, Subprogramul 5.8.1 - Orizont Europa, Tip proiect: COFUND

Proiectul face parte din parteneriatul Driving Urban Transition (DUT), cofinanțat în cadrul Programului-cadru european pentru cercetare și inovare, Horizon Europe.Parteneriatul DUT finanțează proiecte de cercetare și inovare transformative pentru a accelera tranzițiile urbane către un viitor climatic neutru și rezilient pentru toți.

Rezumat proiect

CABE își propune să dezvolte și să testeze infrastructuri inovatoare pentru partajarea resurselor urbane și implementarea unor soluții circulare în mediul construit, prin reutilizarea deșeurilor provenite din construcții și demolări (CDW). Crearea unui cadru cadastral, a unor mecanisme de trasabilitate, a unor soluții pentru gestionarea deșeurilor generate în urma dezastrelor și a unei piețe sinergice pentru materialele reutilizate va contribui la depoluarea zonelor urbane, reducerea impactului asupra mediului și a costurilor, crearea de locuri de muncă și asigurarea securității în aprovizionarea cu materiale de construcții.

CABE va dezvolta un cadru comun de înțelegere pentru identificarea resurselor secundare ce pot fi reutilizate din mediul construit și va crea o imagine de ansamblu asupra principiilor economiei circulare, reglementărilor relevante, părților interesate și practicilor industriale actuale.

În cadrul proiectului vor fi conceptualizate instrumente digitale inovatoare, care vor integra un registru al materialelor de construcții urbane, un cadru pentru pașapoartele materialelor și o platformă de informare privind materialele secundare. În paralel, CABE va analiza efectele partajării resurselor urbane asupra pieței, impacturile asupra mediului și aspectele sociale asociate egalității, diversității și incluziunii.

Pentru a asigura relevanța practică, abordările și instrumentele dezvoltate vor fi testate în studii de caz selectate, care vizează gestionarea deșeurilor post-dezastru, clasificarea și înregistrarea materialelor de construcții și realizarea unui centru urban de circularitate.

Obiective

Direcții principale ale proiectului se referă la:

• Dezvoltarea unei perspective comune asupra resurselor secundare reutilizabile din mediul construit, împreună cu o cartografiere a principiilor de circularitate, a reglementărilor și a actorilor implicați;
• Pune la dispoziția planificatorilor, investitorilor și autorităților instrumente practice, precum pașapoarte ale materialelor, cadastru urban și platforme de reutilizare. Proiectarea unor instrumente digitale inovatoare, care includ:
  • cadastru urban al materialelor,
  • cadru pentru pașaportul materialelor,
  • platformă de informații pentru materiale secundare;
• Abordările sunt testate în Living Labs urbane din Elveția, Slovenia și Turcia, generând cunoștințe aplicate pentru regenerarea urbană viitoare. Testarea soluțiilor în studii-pilot dedicate gestionării deșeurilor din dezastre, cadastrului materialelor de construcție și dezvoltării unui centru urban de circularitate;
• Analiza efectelor de piață ale reutilizării resurselor urbane, a impacturilor asupra mediului și a aspectelor sociale privind egalitatea, diversitatea și incluziunea;
• Implicarea activă a părților interesate, incluzând și grupurile vulnerabile, ca element fundamental al cercetării.

• Diseminarea rezultatelor prin publicații științifice, ghiduri de bune practici și o foaie de parcurs (roadmap) pentru implementarea deciziilor informate. Rezultatele sunt distribuite prin DUT Knowledge Hub, sprijinind evoluția orașelor către modele mai inteligente, mai verzi și mai reziliente.

Consorțiul este compus din 17 parteneri, din 11 țări:

Schweizer Gesellschaft für Nachhaltige Immobilienwirtschaft SGNI; Hacettepe University; University of Tartu; Cyprus University of Technology; Wroclaw University of Environmental and Life Sciences; Ankara Metropolitan Municipality; ENSensei Engineering & Consulting LC; Werke Stadt Wädenswil; Slovenian National Building and Civil Engineering Institute; Aristotle University of Thessaloniki; Burgas Free University; Politehnica University of Timişoara; KYKLOIKODROMIO; Strovolos Municipality; Riga Technical University

 

Director Proiect UPT:

Prof. dr. ing. Ungureanu Viorel

Departamentul de Construcții Metalice si Mecanica Construcțiilor

Universitatea Politehnica Timişoara

Ioan Curea 1, 300224 Timișoara, România

Tel: +40 256 403 927

e-mail: viorel.ungureanu@upt.ro

Perioada de desfășurare a proiectului: 01.01.2025 – 31.12.2027

B. COLECTIV DE CERCETARE

Director proiect:

Prof. dr. ing. Daniel-Viorel UNGUREANU

Membrii:

S.L. dr. ing. Raluca BUZATU

Conf. dr. ing. Ioan BOTH

Drd. Alina MITACHE

C. ACTIVITĂȚILE PROIECTULUI

Proiectul este dezvoltat pe 6 pachete de lucru, şi anume:

WP1 – Cadru pentru resurse secundare partajabile

WP2 – Dezvoltarea instrumentelor digitale pentru partajarea resurselor urbane

WP3 – Partajarea resurselor urbane și circularitate

WP4 – Studii de caz și demonstrații privind partajarea urbană și circularitatea

WP5 – Suport pentru DUT Knowledge Hub(s)

WP6 – Management, sinteză și recomandări cheie

 

 

D. ETAPE

Etapa 1	Cadru de lucru pentru resurse secundare partajabile. Identificarea criteriilor și a metodelor de aplicare a pașapoartelor pentru materiale de construcții
Activitate 1.1	Tendințe actuale în partajarea resurselor urbane: dimensiuni juridice, economice și sociale
Activitate 1.2	Identificarea criteriilor și a metodelor de aplicare a pașapoartelor pentru materiale de construcții, inclusiv legăturile cu sisteme de informații despre clădiri și cu sisteme de etichetare a pașapoartelor pentru materiale de construcții
Activitate 1.3	Comunicarea către comunitatea științifică și părțile interesate

 

Rezumatul etapei 1:

În prima etapă a proiectului CABE (Abordări bazate pe economia circulară în mediul construit) au fost puse bazele valorificării resurselor secundare în construcții. Obiectivul a fost crearea unui cadru de lucru care să susțină transformarea deșeurilor din construcții și demolări (CDW) în resurse reutilizabile. În acest scop, au fost analizate tendințele actuale în partajarea resurselor urbane (din perspectivă juridică, economică și socială). Totodată, au fost definite criteriile de aplicare a pașapoartelor digitale pentru materialele de construcții, iar rezultatele proiectului au fost diseminate către comunitatea științifică și factorii interesați.

Prima activitate a constat în analizarea detaliată a cadrului legislativ național și european pentru gestionarea deșeurilor din construcții. S-a evidențiat că România dispune de reglementări cum sunt Ordonanța de Urgență 92/2021 (aprobată prin Legea 17/2023) care impune planuri obligatorii de gestionare a deșeurilor pe șantier și o țintă de recuperare de minimum 70% din deșeurile nepericuloase, sau Legile 211/2011 și 50/1991, care stabilesc obligații de mediu pentru proiectele de construcții și demolări. În plus, Codul de Urbanism solicită clasificarea obligatorie a deșeurilor și prioritizarea reutilizării materialelor, aliniind reglementările naționale cu obiectivele Pactului Ecologic European. Directivele Uniunii Europene relevante (precum Directiva-cadru privind deșeurile) au fost luate în considerare pentru coerența cadrului legislativ.

Analiza datelor oficiale a arătat că România a înregistrat rate de raportare medii de reciclare a deșeurilor din construcții de peste 70% în ultimii ani, în concordanță cu țintele europene. Totuși, s-a constatat că o cotă semnificativă a deșeurilor (până la 25–30% în zona București–Ilfov) este încă depozitată ilegal, evidențiind nevoia unor măsuri suplimentare de control și educație. În acest context, activitatea a evidențiat și principalele inițiative de politici publice și proiecte practice care susțin economia circulară în construcții. De exemplu, Planul Național de Redresare și Reziliență și strategiile naționale alocă fonduri importante modernizării sistemelor de gestionare a deșeurilor și promovării materialelor durabile (inclusiv scheme de finanțare pentru materiale sustenabile, precum ConstructPLUS). Programul Național de Achiziții Verzi introduce criterii de mediu din ce în ce mai stricte în achizițiile publice de construcții, ceea ce ar putea include obligația utilizării unor procente minime de materiale reciclate sau chiar a pașapoartelor de materiale în proiectele finanțate. De asemenea, au fost menționate proiecte locale pilot (de exemplu LIFE VAL-C&DW în județul Buzău, Planul „Timișoara Green City”) care prevăd dezvoltarea de facilități dedicate reciclării CDW și stimularea reutilizării elementelor de construcții existente. Exemple concrete de bune practici au inclus dezasamblarea și reutilizarea structurilor din oțel cum sunt hala modulară MEXDAY și reconversia clădirii HIDROTIM din Timișoara, intervenții care au redus semnificativ cantitatea de deșeuri generate.

Cea de-a doua activitate s-a concentrat pe identificarea criteriilor și a metodelor de aplicare a pașapoartelor digitale pentru materialele de construcții. Analiza cadrului de reglementare a relevat că, deși Uniunea Europeană introduce conceptul de pașaport digital al produsului (Regulamentul pentru Produse Sustenabile), România nu are încă cerințe naționale specifice pentru pașapoartele materialelor de construcții. În prezent, trasabilitatea deșeurilor de construcții se realizează preponderent prin mecanisme convenționale (raportări, controale fizice), urmând ca sistemele electronice de urmărire să fie operaționale din 2026 (conform Regulamentului UE 1157/2024). Echipa a subliniat că, având în vedere compoziția fluxurilor de CDW (fracțiuni inerte, metale, lemn), sunt necesare instrumente digitale de trasabilitate care să asigure calitatea și transparența materialelor secundare. În acest sens, s-a revizuit cadrul „deșeu–produs”: regulamentele europene existente (de exemplu UE 333/2011, 715/2013, 1179/2012) definesc condiții stricte de puritate și certificare prin care metalele feroase/neferoase, cuprul și sticla provenite din CDW pot fi clasificate ca materii prime secundare în loc de deșeuri. În contrast, pentru agregatele minerale reciclate și alte materiale secundare (lemn, gipscarton, etc.) nu există în prezent criterii naționale de acest tip, ceea ce limitează utilizarea lor ca produse secundare. Strategia Națională de Economie Circulară prevede elaborarea criteriilor end-of-waste pentru aceste materiale în perioada 2024–2027, considerând stabilirea acestora esențială pentru funcționarea pașapoartelor de materiale.

Din punct de vedere tehnic, s-a observat că normele de proiectare românești permit deja folosirea agregatelor reciclate conform standardelor europene și că producătorii pot certifica aceste materiale prin marcaj CE, indicând existența unor proceduri de control al calității. Cu toate acestea, acceptarea pașapoartelor depinde de piață: studiile de piață semnalează că majoritatea consumatorilor apreciază materialele „verzi”, însă doar un procent redus este dispus să plătească un cost adițional. Prin urmare, s-a concluzionat că pașapoartele digitale trebuie însoțite de garanții tehnice (certificări, conformitate cu standarde) și de etichete transparente, care să ofere încredere și să justifice eventualele costuri suplimentare. În final, au fost emise recomandări strategice privind implementarea pașapoartelor în România: includerea lor expresă în legislația națională și în normele tehnice de construcții (precizând datele ce trebuie incluse în fișa pașaportului), integrarea în procesele BIM și în achizițiile publice verzi, precum și dezvoltarea unei platforme digitale centrale (registru online) care să concentreze aceste informații. Aplicarea acestor propuneri este considerată esențială pentru a asigura interoperabilitatea datelor și reutilizarea pe scară largă a materialelor secundare în construcții.

Cea de-a treia activitate a fost dedicată comunicării cu comunitatea științifică și cu părțile interesate relevante. Obiectivul principal a fost facilitarea diseminării rezultatelor proiectului și implicarea continuă a actorilor-cheie (autorități publice, companii de construcții, ONG-uri, societate civilă) în tematica economiei circulare în construcții. În acest sens, s-au organizat ateliere de lucru participative și s-a participat la conferințe internaționale de profil. Primul atelier cu actori-cheie a avut loc la Maribor (iulie 2025) și a reunit 21 de experți din sectoarele public, privat și ONG-uri, care au folosit metode interactive („Problema pentagonală” și analiza PESTLE) pentru a identifica provocările și oportunitățile gestionării deșeurilor de construcții. Rezultatele discuțiilor au evidențiat că principalele bariere pentru reutilizarea CDW sunt de natură financiară și instituțională (finanțări și stimulente insuficiente, reglementări inegale), tehnică (lipsa certificărilor și a capacității de reciclare) și socială (nivel redus de conștientizare și acceptare), precum și riscuri de mediu legate de contaminarea materialelor și emisiile asociate transportului. Participanții au subliniat necesitatea unor analize suplimentare (de exemplu evaluarea ciclului de viață), a creșterii finanțării și a modelelor de afaceri inovatoare pentru întregul lanț valoric al materialelor.

Pe plan științific, diseminarea a inclus prezentarea proiectului prin poster la DUT Projects Event 2025 (Milano, septembrie 2025) și elaborarea de articole științifice (studiu comparativ al cadrului legislativ din nouă țări europene, inclusiv România). Rezultatele proiectului CABE au fost centralizate în Knowledge Hub-ul rețelei DUT, iar site-ul și profilurile de social media ale proiectului asigură vizibilitatea și accesul facil al comunității la informații. În ansamblu, etapa I a demonstrat coerența între obiective, metode și rezultate: analiza riguroasă a legislației și a bunelor practici a condus la formularea unor recomandări concrete pentru pașapoartele de materiale, iar implicarea actorilor implicați a furnizat perspective practice care întăresc necesitatea reformelor și a comunicării continue pentru susținerea tranziției circulare în sectorul construcțiilor.

Prezentare Proiect CABE în cadrul evenimentului DUT Projects Event 2025, Milano, Italia

 

E. PUBLICAȚII

Etapa 1.

1.     Kenza Belkhiri, Viorel Ungureanu: Integrating Smart Technologies into Modular and Flexible Architecture. Technical University of Cluj-Napoca. Acta Technica Napocensis. Series: Applied Mathematics, Mechanics, and Engineering. Vol. 68, Issue 1S, 2025 (CIE/C2I 2025 - International Conference on Integrated Engineering, Timisoara, Romania, May 5-6, 2025).

2.     Kenza Belkhiri, Alina Mitache, Viorel Ungureanu: Advancing Circular Economy Strategies in Modular Architecture through Design for Disassembly and Reuse. 10th World Multidisciplinary Congress on Civil Engineering, Architecture, and Urban Planning (WMCCAU 2025). Vol. 2 No. 2 (2025): Inżynieria Mineralna WMCCAU, Journal of the Polish Mineral Engineering Society. https://doi.org/10.29227/IM-2025-02-02-021.

3.     Kenza Belkhiri, Viorel Ungureanu: A digital path to circular construction through building information modelling and lifecycle-centered design approaches. The 16th International Conference Modern Technologies in Manufacturing – MTeM2025. Cluj-Napoca, ROMANIA, 8 - 10 October 2025 (acceptată spre publicare ȋn Acta Technica Napocensis. Series: Applied Mathematics, Mechanics, and Engineering).

4.     Kenza Belkhiri, Raluca Buzatu, Viorel Ungureanu: Robust Optimization of Modular Residential Floorplans under Uncertainty. International Conferences on Digital Technology Driven Engineering 2025 (ICDTDE2025), Jordan, December 18^th - 20^th 2025(online, urmează a fi prezentată).

5.     Jan K. Kazak, Iwona Kaczmarek, Rengin Aslanoglu, Paweł Ł. Całka, Stylianos Yiatros, Eirini Konstantinou, Sara Mariza Vryonidi, Anthi Charalambous, Elena Andreou, Athina Gergiou Shippio, Diana Bajare, Tatjana Tambovceva, Emine Özdoğru, Berkan Kahvecioğlu, Fatma Seyma Keskin, Emircan Özçelikci, Yunus Emre Kaya, Janno Torop, Cansu Özcan Kilcan, Alan Henry Tkaczyk, Janez Turk, Alenka Mauko Pranjić, Anja Kodrič, Raluca Buzatu, Viorel Ungureanu. A Comparative Analysis of Legal Frameworks for Circularity in the Built Environment: A LLM-Assisted Study of Nine Jurisdictions (articol, în curs de publicare).

6.     Matthias Haase, Viorel Ungureanu, Alan H. Tkaczyk, Diana Bajare, Janez Turk, Milen Baltov, Mustafa Sahmaran, Circular Approaches in the Built Environment – CABE. DUT Projects Event 2025, Milan, Italy, 30 September -1 October 2025 (poster session).

7.     Viorel Ungureanu, Alan H. Tkaczyk, Matthias Haase, Anthi Charalambous, Alina Mitache. Circular Approaches in the Built Environment – CABE. DUT CUE KH project meeting 1, May 8, 2025, 1pm Brussels time (prezentare - online meeting).

LINK-uri utile:

UEFISCDI — Executive Agency for Higher Education, Research, Development and Innovation Funding

ESF — European science foundation

DUT - Driving Urban Transition to a sustainable future

Circular Approaches for the Built Environment - CABE